Contact Nutrietique: +(40) 766 270 873

Xenohormoni

Xenohormonii sunt substanțe de natură exogenă, cu proprietăți structurale sau funcționale asemănătoare hormonilor endocrini, ce pot imita activitatea hormonilor estrogeni endogeni prin legarea de receptorii prezenți pe suprafața membranelor celulare și activarea unei căi metabolice sau a unei reacții în lanț.

În funcție de natura lor, xenohormonii sunt clasificați in 3 categorii: 

  • Fitoestrogeni 
  • Micoestrogeni sau micotoxine 
  • Xenoestrogeni de sinteză 

 

Fitoestrogeni

Fitoestrogenii sunt compuși vegetali nesteroidieni, existenți în mod natural în plante, similari din punct de vedere structural cu 17-beta-estradiol și care se leagă și activează receptorii estrogenici α și β, avand efecte estrogenice și antiestrogenice. 

In funcție de structura lor chimică, fitoestrogenii se clasifică la rândul lor în clase diferite: 

  • Izoflavone (genisteina, quercetina, daidzeina, formonetin, ononin) – soia, mazăre, fasole boabe, prune, fructe de pădure nuci, hamei.
  • Lignani – semințe de in, semințe de susan, cereale integrale, fasole mung, leguminoase, morcov, spanac, broccoli, conopidă, căpșuni, pere, mere.
  • Cumestani – varza de Bruxelles, varză albă, spanac, trifoi, germeni de soia.

Consumul de alimente bogate în fitoestrogeni este asociat cu un risc redus al dezvoltării simptomelor menopauzei precum bufeuri și osteoporoză, dar și cu un risc redus de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare, obezitate și sindrom metabolic, diabet zaharat tip 2, tulburări neurologice, cancer de sân, de prostate, intestinal etc. 

 

Micoestrogeni

Printre xenohormonii de origine naturală se numără și micoestrogenii, substanțe produse de fungi din genul Fusarium și Gibberella, în urma contaminării culturilor de cereale.  

Zearalenona (ZEA) este o micotoxină estrogenică puternică, stabilă la căldură și se găsește în culturi de cereale precum cea de porumb, orz, ovăz, grâu, orez și sorg. Se consideră că ZEA este cea mai puternică micotoxină cu efect inhibitor asupra activității 17β-Hidroxisteroid dehidrogenaza (17β-HSD), enzimă ce catalizează ultima etapă în formarea tuturor hormonilor androgeni și estrogeni. 

Astfel, expunerea la zearalenonă a fost asociată cu modificări la nivelul aparatului reproducător atât feminin cât și masculin (infertilitate), din cauza activității sale estrogenice puternice.

Zearalenona este o substanță stabilă la temperaturi înalte, astfel că ea nu se poate inactiva prin procedee de conservare clasice. Cu toate acestea, în prezent se studiază noi procedee de inactivare a ZEA prin metode biologice (cu ajutorul probioticelor), aplicabile la scară largă. 

 

Xenoestrogeni

Xenoestrogenii sintetici sunt molecule produse prin sinteză chimică, utilizate pe scară largă în produsele industriale. Acești compuși sintetici au fost clasificați ca Perturbatori Endocrini întrucât pot interfera cu sistemul endocrin și, prin urmare, pot cauza probleme de sănătate importante. 

Printre cei mai raspândiți xenoestrogeni de sinteză se numără: 

  • Bisfenolii (BPA, BPA-G, BPS, BBP)
  • Diclor-difenil-tricloertan (DDT), Diclor-difenil-dicloretilena (DDE)
  • Ftalații (dietilftalat, dibutilftalat, diisobutilftalat)
  • Parabeni (metilparaben, propilparaben, butilparaben)
  • Bifenili policlorurați (PCB)

Expunerea la xenoestrogeni este în mare parte legată de ingestia de medicamente utilizate în terapia hormonală, ingestia de alimente contaminate cu reziduuri de xenoestrogeni sau de absorbția cutanată, întrucât acești compuși pot fi prezenți atât în preparate hormonale, alimente, ambalaje alimentare, produse cosmetice, dar și în mediul natural, ca urmare a utilizării intensive de pesticide, ierbicide sau fungicide în agricultură.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), expunerea la xenoestrogeni se asociază cu scăderea fertilității atât în rândul bărbaților cât și a femeilor, disfuncție ovariană, pubertate precoce, sindrom premenstrual, avorturi spontane, menopauză precoce, cancer de sân, cancer testicular și de prostată, insuficientă renală, tulburări metabolice, afecțiuni ale glandei tiroide și schimbările comportamentale

Cum reducem cantitatea de xenoestrogeni de sinteză?

  • Reducerea consumului de băuturi și de alimente ambalate în ambalaje de plastic 
  • Evitarea încălzirii alimentelor gata de consum direct în ambalaj
  • Citirea etichetelor cu atenție și achiziționarea produselor cosmetice fără parabeni (ex: metilparaben, propilparaben, butilparaben) 
  • Evitarea consumului frecvent de produse din și pe bază de soia (în cazul bărbaților)
  • Achiziționarea de fructe și legume de la producători autorizați

 

Bibliografie:

  1. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0039128X96001742
  2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2781234/
  3. https://www.researchgate.net/publication/331881080_Isoflavones
  4. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160412018312686
  5. https://bpspubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1111/bph.13622
  6. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780128012383956162
  7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20738246/
  8. https://ehjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/1476-069X-12-26
  9. https://www.researchgate.net/publication/281841192_Health_risk_of_exposure_to_Bisphenol_A_BPA
  10. https://www.researchgate.net/publication/285927128_Human_Health_Effects_of_Bisphenol_A
  11. Xenoestrogen_exposure_and_kidney_function_in_the_general_population
  12. https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/074823379901500112?journalCode=tiha
  13. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6104637/
  14. https://echa.europa.eu/hot-topics/bisphenol-a
  15. https://www.cdt-babes.ro/articole/tratament-hormonal-menopauza.php
  16. Mycotoxins and their effects on humans
  17. Michael Smith, Michael R. McGinnis, in Clinical Mycology (Second Edition), 2009